Marti…30?!
Cred ca sunt gata sa daram mitul cu “marti 13″ ziua in care ghinioanele se tin lant. Nu ca mi-as fi dorit vreodata sa prabusesc astfel de superstitii da’ socoteala de acasa nu se potriveste intotdeauna cu cea din targ.
Cred ca sunt gata sa daram mitul cu “marti 13″ ziua in care ghinioanele se tin lant. Nu ca mi-as fi dorit vreodata sa prabusesc astfel de superstitii da’ socoteala de acasa nu se potriveste intotdeauna cu cea din targ.
Nu stiu cati au vazut filmul The Truman Show dar, fara sa ma dau “Irina Nistor reloaded”, este fara indoiala un must-see. Pe scurt: nascut si crescut intr-un reality-show, Truman ajunge sa conceapa realitatea ca fiind acel imens studio de televiziune in care totul se petrece conform unui scenariu bine stabilit dinainte. “Big Brother” vegheaza asupra lui bagandu-i pe gat farame de adevar si halci intregi de falsitate si superficial pana cand, dintr-o eroare regizorala, personajul descopera in ce “acvariu traieste”. Socul, zbaterile si groaza lui sunt de neuitat.
Hai ca o rezolvaram si p-asta. E o conspiratie mondiala Goddamnit =))))
(Click pe poza pentru detalii)
In seara asta nu vreau cuvinte. Nici vorbe. Nici voci. Nici nimic din ce imi poate zgudui linistea. In fond nicio melodie nu e mai frumoasa decat cea care nu se aude nicioadata. Desi poate…
M-am intors de cateva zile in tara si inca nu ma pot obisnui. Inca nu pot sa inteleg de ce la mine acasa lumea scuipa pe strada, se striga unii pe altii din mijlocul trotuarului catre ultimul etaj al blocului, se imping, se inghesuie, se uita urat. Inca nu pot sa inteleg (btw, as vrea va rog sa ma eutanasiati cand o sa inteleg suficient lucrurile astea incat sa le accept definitiv incluzandu-le in normalitate) de ce “jmecheria” e o virtute intelegand prin asta orice modalitate prin care il mai putem fraieri un pic pe cel de langa, mai putem musca putin din cascaval, mai facem o manarie sa ne iasa “pe plus” la inventar.